toddlers & tiaras

copiii sunt fiinte frumoase, curate, care cuceresc prin naturalete. ce se intampla insa cand si copiii sunt "integrati" fara voie in societatea asta in care totul e falsificat pentru a se ridica la standardele unor idealuri arficiale?

ei bine, sunt inscrisi la concursurile de frumusete. sunt invatati ca nimic nu conteza mai mult decat o panglica pe care scrie "beautiful", ca primesc tot ce isi doreasc daca aduc acasa un trofeu, desi parintii declara ca ii iubesc indiferent daca participa sau nu (dar plang in pumni daca cei mici fac o scena care le compromite participarea la un concurs).

vorbim de mame aproape fara exceptie obeze, care si-au ratat viata si incearca acum sa o traiasca prin delegare. desi mai toate aceste tinere mame traiesc in conditii precare, investesc in artificializarea si ofilirea timpurie a copiilor lor: in sedinte de bronzat, epilat, machiaj, vopsea de par, mese, peruci, manichiura, rochii sclipicoase pentru fetite de pana in 7 ani. mamele fac insa economii serioase cand pregatesc ele insele coregrafia fetitelor lor, invatandu-le sa pozeze fals si sa se miste ca niste papusi robotizate.

din pregatirea psihologica fac parte cursuri incropite despre cat de bine e sa nu fie ele insele, despre dragostea pe care o primesc doar daca dau fals din gene si daca se fataie lasciv ca niste lolite premature. iar bunicii, cu lacrimi de mandrie in coltul ochilor, le spun nepotilor ca pot reusi sa impresioneze, daca intr-adevar cred in asta.

desi nu e episodul pe care l-am vazut eu, iata ceva similar aici.

despre nunti si coafuri stancoase

toate nuntile au in comun, in afara de o mireasa imbujorata, un mire care doar prin exceptie arata bine in costum, lautari trecuti de prima tinerete, melodia "ti-am dat un inel" si invitate cu rochii lame combinate cu pantofi de functionara. ca sa intregeasca imaginea, acestea le asorteaza cu un spate matahalos si teapan, burti care nu pot fi stavilite de voalurile aurii si indispensabila coafura ridicata ca un castel pe stanca golasa a scalpului, cu zulufi care atarna sinucigasi peste urechi.

invitatele in cauza par ca au fost angajate sa filmeze o noua reclama pentru o marca de fixativ si in pauza dintre shooting-uri au bagat capul la evenimentul de alaturi, le-a placut atmosfera de nunta si au ramas sa puna in valoare proprietatile substantei pt par la o invartita sau o perinita.

ele stralucesc in cercurile care se strang si se desfac ca niste flori dezaxate, dar se intuneca cand se reasaza la masa, langa consorti cu burti si mai mari peste care troneaza curele late, gafaitori, dar cu ochi jucausi care vaneaza languros domnisoarele de onoare. cuplurile astea incheie practic un ciclu deschis de cei pe care chipurile ii sarbatoresc.

dependente

uite de ce apar atat de rar online. aici un articol excelent despre dependenta de internet.

suparari bubonice

din putul gandirii :P :

supararile adanci sunt precum un cosurile mari si plin de puroi care iti troneaza in mijlocul fruntii. daca nu scoti toata mizeria din ele, se formeaza din nou. unii zic ca e mai bine sa le lasi sa se ususce singure, altii ca trebuie scoase chiar daca ai de suportat toata durerea de dupa si umilinta de a defila o vreme cu roseata pe care nu o poti ascunde decat partial si, mai apoi, dupa ce incepe procesul de vindecare, cicatricele (chiar daca inestetice, sunt totusi un semn dureros al victoriei).

din pacate unii nu pot scapa niciodata de ele.

eu una am chef cateodata sa merg la cosmetica sa-mi curat sufletul.

not 22 anymore

despre empatie si compasiune si despre cum le-am putea "antrena"

am citit acum cateva zile un articol mai vechi aparut in business standard (din pacate nu e disponibil si online, nu-mi explic de ce) numit "Aventuri inbine si rau" care isi propune sa explice stiintific ce sunt generozitatea, empatia si cum pot fi stimulate. iata ce am retinut:

- conform studiilor facute de Milgram(aproape la fel de faimos ca pavlov), cand oamenii obisnuiti sunt pusi sa administreze socuri electrice unor persoane pe care nu le vad, in vasta lor majoritate acestia s-au supus. de unde rezulta ca moralitatea celor mai multi capituleaza in fata autoritatii.

- primatele sunt capabile de acte incredibile de altruism: un cimpanzeu a cules un graur ranit, s-a urcat intr-un copac inalt, i-a desfacut aripile si l-a aruncat in sus ca sa poate zbura. si exemplele pot continua.

- daca oamenii sunt intrebati daca sunt gata sa apese un buton care sa redirectioneze un gaz otravitor dinspre o camera cu 5 copii catre una cu 1 copil, majoritatea spun ca ar face-o; rasponsabila pentru acest gen de raspuns e regiunea din creier dedicata ratiunii si analizei.

- putini oameni ar ucide un om sanatos pentru a-i distribui organele catre 5 pacienti muribunzi; aici regiunea din creierul emotional se revolata la actul de a lua, direct si activ, viata unui om.

- un calugar tibetan torturat a afirmat ca in timpul captivitatii cel mai tare s-a temut ca isi va pierde compasiunea pentru garidenii care il torturau.

- creierul este dotat atat pentru virtuti cat si pentru vicii.

- oamenii cu IQ mai inalt tind sa fie mai altruisti/cooperanti.

- occidentul ii face pe oameni sa simta ca nu au destul ca sa daruiasca.

- cei mai saraci sunt mai empatici cu cei care cersesc, de exemplu.

- oamenii care se simt in siguranta din punct de vedere afectiv tind sa arate cea mai mare empatie fata de straini si si actioneze cu altruism si compasiune. e valabila si viceversa.

- mintea sa poate antrena pentru a cultiva compasiunea.

- autoritatile au o viziune diferita asupra binelui si a raului.

- iertarea a ajutat la pastrarea relatiilor de valoare. actele de rezbunare au actionat ca o descurajare impotrivaatacurilor, tradarilor; il situau pe razbunator ca pe cineva de temut, ceea ce ii punea la adapost teritoriul.

- cand societatea nu are un mecanism de aparare a drepturilor oamenilor"parintii isi invata copiii sa-si cultive o reputatie de duri si sa nu lase pe nimeni care-si bate joc de ei sa scape nepedepsit" (McCullough).

-"Evolutia favorizeaza organismele care pot fi razbunatoare cand e cazul, care pot ierta cand e necesar si care au intelepciunea s astie diferenta" (McCullough).

pledoarie antinarcisism

aici un articol interesant despre narcisismul patologic, care explica neimplicarea sau, mai bine zis, o pledoarie antinarcisism. cum sufar adeseori de un grav dezinteres social, iata o lectie de maturizare pe care mi-o asum.