la notar

regret sincer ca nu am invatat suficient de prost ca, in cazul in care as fi dat la drept, sa nu am decat perspectiva de a ajunge notarita. cum ar fi sa iei, de exemplu, vreo 20 de mil doar pt ca pui niste stampile si dai cu batul pe cate 20 de pagini?!

dincolo de accesul de invidie ca eu am dat banii si notarita i-a incasat, statul la coada acolo (pt cine nu a avut de-a face cu notarii, tb sa stie ca e m rau ca la doctor) iti ofera un adevarat spectacol. asadar, in mai putin de ora pe acolo s-a perindat nepotul (de vreo 40 si ceva de ani), burtos si nesatul, care voia sa stie ce acte tb sa m aduca pt a intra in posesia mostenirii. ii frematau narile ... si nu de tristetea ca si-a pierdut matusa, bunica ...nu garantez pt gradul de rudenie, dar cam asa arata toti pasaroii aia care se hranesc cu cadavre.

apoi a aparut proaspatul imbogatit de la marginea bucurestiului (cu asta aveam eu treaba), dupa ce inainte isi trimisese ca sol negociatorul.

deh, seful si-a permis sa intarzie, desi venea acolo ca sa isi umple buzunarele. (sau poate omu' nu e obisnuit cu traficul din bucuresti, si atunci l-am vorbit de rau degeaba). in fine, avea figura aia de om crescut la tara, spalatel si cu ceas ostentativ (dar nu stiu daca era intr-adevar scump pt ca eu nu ma pricep la ceasuri). in rest, destul de bine crescut, dar dupa ziua de ieri, in care a incasat vreo 100 de mii de euro (nu numai de la mine, nu am eu atatia bani :P) s-ar putea sa devina alt om. whatever, condamnati-ma daca pun etichete gratuit, dar nu cred ca as descoperi roata daca as avea totusi dreptate.

in rest, langa noi, un cuplu insarcinat :) care si-a luat teren ca sa creasca copilul cu picioarele pe pamant si un alt cuplu care, dupa ce a asteptat cuminte vreo 15 minute pe canapea, s-a trezit sa intrebe cat mai dureaza pana vine dna notar x-uleasa si care a ramas f surprins cand a aflat ca doamna respectica avea headquarterul la doua case mai incolo (intre noi fie vorba si eu am trecut prin situatii dintr-astea doar pt ca nu am cascat bine ochii sau mi-a fost jena sa intreb). in fine, au plecat ,dar dupa alte 15 minute au revenit. se pare ca le lacea canapeua primei notarite... cat despre descrierea mea in calitate de pacient la notar, putin colerica, gneul care intrazie la birou daca m sta vreo ora pe acolo. complet debusolata de terminologia folosita in acele incaperi
(si eu care ziceam la inceput ca trebuie sa fii limitat ca sa fii notar; cand colo, limba grea, nene) si, cica, co-proprietareasa.

in fine, micutele elfe care o ajutau pe zana notarita (la ce haine avea pe ea, da, era rupta din povestile glossy) erau toate m uretele ca stapana (I wonder why). una era genul f cochet, cu putine sunculite ascunse destul de bine de haine smart casual de mall, discret tencuita ca sa arate proaspat ca tot era prima ora de munca si care seara se urca in bmw-uri negre si povesteste ca lucreaza in centru (asta asa e). intre noi fie vorba, am asistat la cateva replici servite de sefa tinerei in cauza si nu cred c ao iubea foarte tare. poate pt ca era m draguta decat ea, poate ca era m destepata, poate ca era cea pe care o cipuea de obraz sotul sefei de cate ori venea sa isi ridice sotia de la datorie. langa ea, doua micute tinere care pareau scapate de la adventitsti, palide si eficiente. pe ele le iubea mai mult dna notarita.

interesant episod in ziua mea. sper s amai ajung rin locuri de-astea, fie si pt ca asta ar fi un semn ca am mai strans niste bani si vreau sa ii dau din preaplinul meu si celor care pun stampile. :)